WIFI Romania

Free Hotspot oferă internet gratuit în aproape tot oraşul Azuga. Este cel de-al doilea loc devenit “Zonă HotSpot Gratuit” din Europa, după un oraş polonez. Este o iniţiativă bună, de pe urma căreia avem şi noi de câştigat. Spre deosebire de FON, Free Hotspot deţine doar 3000 de hotspot-uri, aflate pe teritoriile a 18 ţări europene. De asemenea, utilizatorii sunt forţaţi să accepte vizionarea de reclame înainte de a putea accesa internetul. Aşteptăm să vedem cine se încumetă să le încerce serviciile.

Via ZF.

FON a semnat un acord cu Comstar, principalul operator de telecomunicaţii în Rusia, un parteneriat similar cu cele pe care le-am cu BT în Marea Britanie.

Comstar si FON va dezvolta în comun un Wi-Fi de acces la Internet de reţea în Rusia, iniţial concentrându-se asupra abonaţilor Comstar din Moscova, care vor putea adera cu uşurinţă la FON. Comstar are planuri pentru a stabili 30000 Wi-Fi puncte de acces la Moscova, în 2008-2009, înainte de a extinde şi la alte regiuni.

Utilizatorii Comstar vor avea posibilitatea de a închiria routere La Fonera, conectandu-le la o conexiune la Internet şi de a se alătura reţelei de FON. Ca şi alţi Foneros, acestea vor fi în măsură să aibe roaming gratuit in orice loc acoperit de FON, inclusiv Comstar-FON, folosind username-ul şi parola de acces de la Comstar’s DSL. Oamenii care nu sunt Foneros va putea să acceseze Comstar-FON de reţea folosind cartele pre-plătite, prin SMS sau cu cardul.

Oare au renunţat ruşii la ideea de a monitoriza orice dispozitiv wireless folosit pe teritoriul lor?

Sursa

Open Video Robot, sau, pe scurt, OVR este creaţia elevilor Cosmin Gorgovan şi Dan Andrei Ruse. Constă dintr-un router wireless Asus WL-500GP, un microcontroller Atmel Atmega48, 2 motoare cuplate la şenile pentru deplasare şi 4 servomotoare folosite la acţionarea braţului robotic şi a camerei video. Routerul rulează OpenWRT, o distribuţie Linux pentru dispozitive embedded. Întregul software folosit va fi lansat sub licenţă GPL pe blogul proiectului, wifibot.linux-geek.org.

A fost conceput ca o platformă pentru dezvoltarea unor modele specializate. Poate comunica cu alte dispozitive prin WiFi, interfaţa serială, USB sau porturi GPIO. Momentan poate fi controlat de pe un computer ce ruleaza o distribuţie Linux sau Windows şi dispune de o placa de reţea 802.11g standard. Imaginile capturate de camera video pot fi vizualizate în timp real sau înregistrate pe o memorie flash.

Proiectul a fost premiat la concursul Infomatrix 2008, categoria hardware control, cu medalia de aur.

BT* anunţă că va oferi în curând posibilitatea de a deveni hotspot-uri wi-fi pentru clienţi, distribuitori şi alte persoane. BT Business Open Wi-Fi o să fie o extensie a departamentului IT al firmelor care folosesc serviciile BT de internet. Surpriza însă vine de la modul de abordare a noii strategii. Dacă în cazul utilizatorilor rezidenţiali, s-a mers pe ideea a două SSID-uri, unul privat, criptat şi altul public, necriptat, BT Business Open Wi-Fi va avea cel mai probabil 2 (sau mai multe) SSID-uri criptate.

Dave Hughes, a declarat ieri, la Wireless Mobile Broadband Congress de la Londra, că mediul business are nevoie de siguranţa conexiunilor şi de aceea în cadrul BT Business Open Wi-Fi se va pune accent pe securitate, în egală măsură faţă de conexiunile utilizatorilor privaţi.

BT îşi continuă astfel mişcarea strategică începută acum un an, când a încheiat un parteneriat cu FON, oferind astfel acces utilizatorilor rezidenţiali acces la reţeaua mondială FON. Aşadar, BT se va poate mândri cu aproximativ 300.000  incluse în reţeaua FON, reprezentând aproximativ 40% din numărul total de dispozitive care compun această reţea.

Ziarişitii însă nu au uitat să-i adreseze acestuia întrebări legate de noua tehnologie mult-lăudată, WiMAX. Din fericire, Dave Hughes nu a fost sărac în declaraţii, susţinând că momentan această tehnologie este sub-dezvoltată şi nu o va considera un „pericol” pentru afacerile sale decât atunci când numărul de dispozitive WiMAX se va apropia de cel al dispozitivelor Wi-Fi. „E nevoie de ani buni pentru WiMAX să se integreze bine în «ecosistemul» dispozitivelor şi cine ştie, între timp s-ar putea să apară ceva mai interesant”, a declarat Dave.

Sursa

*BT : actual BT-Group, fost British Telecom

Câţiva dintre cei mai de succes antreprenori ai Internetului de azi s-au adunat la ferma lui Martin Varsavsky, o proprietate aflată pe o insulă mediteraneană. Discută viitorul digital. Rugat să îi prezinte pe invitaţii săi, Varsavsky vorbeşte în cifre: „El are 40 de milioane de vizite unice, el are 50 de milioane, iar celălalt, 8 milioane”. Iar el nu mai are nevoie de nicio prezentare: a adunat o recoltă întreagă de succese în domeniul new media şi telecomunicaţii din anii 90 până acum.

Cu toate acestea, Varsavsky nu e mulţumit. Încă munceşte asiduu pentru a face profitabilă ultima lui idee din domeniul Internetului. Acum trei ani a lansat FON, încercând să creeze o reţea globală wireless. FON înceară să valorifice potenţialul Internetului social. Miza companiei este că internauţii vor împărţi conexiunea lor wireless cu necunoscuţi în schimbul accesului la hotspot-uri wireless controlate de alţii.

Aceste trocuri, cel puţin teoretic, ar permite clienţilor FON să aibă acces nelimitat la Internet oriunde s-ar afla. Însă, deşi ideea este susţinută de giganţi ca Google, BT (fostul British Telecom) sau întreprinderi mai noi ca Skype şi altele, FON încă nu are ingredientul esenţial: dimensiunea.
Momentan, există doar 830,000 de clienţi FON în lume, şi doar 340,000 de hotspot-uri Wi-Fi active care rulează sotfware-ul FON. Pentru că e construit pe principiul împărtăşirii Internetului, FON poate funcţiona foarte bine doar dacă există clienţi de-ai săi peste tot.

În încercările sale de a extinde reţeaua FON, domnul Varsavsky se confruntă cu o problemă dificilă, acum că partea comericală a Internetului a ajuns la o răscruce. Internetul wireless este un câmp de luptă între două trusturi care au ca scop crearea accesului global şi uniform la reţelele wireless.

Cele două tabere, WiMax şi LTE (Long-Term Evolution) sunt amândouă abordări structurate care vor costa miliarde de dolari ca să fie puse în practică, şi ar putea schimba lumea Internetului cu evoluţie exponenţială pe care o cunoaştem.

„Piaţa Internetului wireless azi este fragmentată şi complexă - poate fi accesată prin operatorii 3G, prin WiMax, prin hotspot-uri private, prin cele plătite şi prin corporaţii provider”, spune Michael Jackson, membru partener la Mangrove Capital Mangrove Capital în Londra şi fost membru în comitetul de în Londra şi fost membru în comitetul de conducere al FON. „Pe scurt, este un coşmar pentru consumator. FON poate şi va schimba asta”. Însă alţii au dubiile lor. “Ştiu că oamenilor de la Google le place ideea”, spune John Saw, directorul de department IT al Clearwire, companie ce va crea, prin parteneriat cu Google, Intel şi alţii, o reţea naţională WiMax. “Dar noi suntem sceptici”, completează el.

Cu toate acestea, Varsavsky este optimist, deoarece deşi nu are clientelă la nivel global aşa cum şi-ar dori, punctul forte al afacerii lui este reducerea costurilor: nefiind nevoit să construiască o reţea de relee şi noduri Wi-Fi, un capital enorm este economisit. Domnul Varsavsky duce o muncă de convingere continuă pentru a aduna parteneri. Săptămâna trecută, acesta a călătorit în California pentru a discuta cu Steve Jobs, directorul executiv al Apple. Clienţii Wi-Fi Apple ar fi o platformă excelentă pentru FON. Cu toate acestea, se pare că discuţia s-a transformat imediat într-o ceartă, despre care nici unul din cei doi nu doreşte să dea detalii. Singurul lucru pe care îl mărturiseşte Varsavsky este că a plecat din biroul lui Jobs simţind că Apple îi va fi mai degrabă un concurent decât un partener.

Oricum, Varsavsky nu îşi face probleme în ceea ce priveşte adunarea partenerilor şi a ideilor salvatoare. Întâlnirea de la vila sa din Menorca a adunat 70 de prieteni de-ai săi, antreprenori şi specialişti, care participă în brainstorminguri creative ale căror rezultate vor schimba lumea de mâine. Varsavsky este într-o perpetuă călătorie în jurul lumii, participând la toate conferinţele posibile, cunoscând oameni şi adunând idei.
Prin intermediul acestor prieteni, directori ale unor companii mai mici de telefonie mobilă sau provideri de Internet, FON are şansa să devină reţeaua globală ce părintele ei şi-o doreşte a fi. Până atunci, Varsavsky face networking mondial pentru a susţine „revoluţia” FON: absenţa releelor mari, folosirea routerelor FON ca mini-relee, Internet wireless global. „FON e ca o companie de telefonie construită de oameni”, spune el.

Via - Sursa

Puteţi asculta aici un podcast foarte interesant legat de conectivitatea Wireless Broadband în zonele rurale.

Probabil mulţi dintre voi aţi călătorit cu trenul şi ştiţi cât de frustrant e să nu ai internet sau să ai acces doar la o conexiune atât de lentă încât să ai impresia că trăieşti în epoca dial-up. Iar dacă nu sunteţi străini de domeniul WIFI, ştiţi probabil cât de frustrant e să ai un cablu neprotejat între router/AP şi antenă. Ei bine, tocmai asta se pare că vă va salva în timpul călătoriilor lungi cu trenul în care aveţi nevoie de internet.

Se află de ceva vreme în teste o astfel de reţea, în cadrul BART (Bay Area Rapid Transit), iar rezultatele sunt îmbucurătoare: peste 9000 de oameni şi-au deschis conturi şi aproximativ 42.000 de sesiuni au fost deschise. Poate că nu e mult, dar gândiţi-vă că pentru moment accesul a fost oferit doar în regim beta, de test, ceea ce face din acest tip de reţea o afacere foarte profitabilă pentru investitori.

Iar cum în SUA se fac bani frumoşi în afacerile legale cu statul, această reţea va fi construită într-un parteneriat public privat împreună cu firmele doritoare să adauge acest segment al pieţei portofoliului de servicii. Costurile aproximative sunt de 20 de milioane de $, iar BART nu va da nici măcar un cent. De asemenea, această reţea va fi utilizată şi pentru a conecta camerele de securitate, oferind astfel un control mai bun în aceste mijloace de transport în comun.

Să tragem concluziile: proiect de 20 de milioane de $ menit să ofere internet mobil la viteze mari pentru preţuri acceptabile sau chiar gratis, care ia din buget 0 cenţi şi care aduce beneficii în domeniul securităţii călătorilor. Un vis realizabil în SUA. Dacă ar lua şi românii exemplu…

Sursa. Via.

Arthur Fisher, un american din Santa Fe, New Mexico, SUA susţine că este alergic la WiFi. Acesta declară pentru un post de televiziune local că a suferit de dureri în piept pentru câteva zile. El consideră responsabil pentru problemele sale se trag de la undele electromagnetice prezente peste tot şi împreună cu alţi “electro-sensibili” încearcă să oprească conducerea municipalităţii să aprobe instalarea de hotspot-uri în locurile publice. Probabil americanul nu e singurul care se teme pentru sănătatea ta, mulţi dintre concetăţenii noştri fiind la fel de sceptici când vine vorba de conexiunile WiFi. Specialiştii asigură însă că nu există nicio corelare între undele electromagnetice folosite de conexiunile WiFi şi diversele probleme de sănătate ale unor indivizi.

Sursa ne oferă şi câteva imagini. Via Dailywireless.org

De pe engaged.com aflăm că un nou produs al HD Communications Corp. a lansat un nou produs menit să ofere o mai bună acoperire WiFi. Dacă până acum, producătorii de astfel de hardware s-au axat pe modul de lucru client-client şi client-AP/Router, utilizând ca unică modalitate de extindere a acoperirii mărirea puterii de emisie în ambele capete ale reţelei şi folosirea unor antene speciale (în special unidirecţionale), HD Communications a preferat o abordare diferită a problemei, introducând un bridge între cei doi clienţi. Ideea nu e nou, fiind foarte folosită în cazul reţelelor cablate, însă aplicabilitatea ei în WiFi a fost una timidă.

Aşadar, pentru 300$ acoperi o distanţă de ~8 KM fără prea mari bătăi de cap. Deşi nu beneficiezi de vitezele pe care le-ai avea dacă ai folosi o conexiune bazată pe cablu UTP sau fibră optică, investiţia în infrastructură este mult mai mică şi nici nu necesită o experienţă foarte mare în domeniul reţelisticii. Aceasta reprezintă în opinia mea o variantă numai bună pentru zonele suburbane, unde conectivitatea la o reţea convenţională e aproape inexistentă sau irealizabilă.

Singurul inconvenient al acestei soluţii este necesitatea unei vizibilităţi directe între puncte, însă acest impediment va fi eliminat până la sfârşitul acestei veri, după cm susţin oficialii acestei firme.

Ieri s-a încheiat “The Wireless Event” , evenimentul care a adus sub acelaşi acoperiş expozanţi precum BT, Motorola, O2 şi experţi în domeniul telecomunicaţiilor. Londra a fost gazda anul acesta pentru această conferinţă. Dacă doriţi să aveţi materialele prezentate acolo (înregistrări audio şi slideshow-uri) le puteţi cumpăra astăzi pentru 50 £ + TVA de pe site-ul lor sau până pe 30 mai dacă faceţi dovada participării la acest eveniment.

Pe agenda acestui eveniment găsim seminarii despre “Soluţiile Mobile şi Wireless” în care s-a discutat despre utilitatea serviciilor VoIP Wireless şi posibilităţi de a face afaceri în acest domeniu şi “Securitatea wireless şi Management” în care s-au analizat riscurile utilizării acestor soluţii.

Cel mai interesant, în opinia mea, rămâne Femtocell despre care puteţi citi mai multe aici şi aici.